ÎNFIGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, înfigăreți, -e, adj. (Fam.; despre oameni) Care se vâră sau se amestecă în toate; băgăcios, băgăreț. – Înfige + suf. -ăreț. Vezi definitia »

OLÚȚ, oluțe, s. n. Diminutiv al lui ol; ulcică. – Ol + suf. -uț. Vezi definitia »

ANȚẮRȚ adv. (Reg.) Acum doi ani. – Lat. anno tertio. Vezi definitia »

PRUNDÚȚ s. n. Prunduleț. – Prund + suf. -uț. Vezi definitia »

CHIBÍȚ, chibiți, s. m. Persoană care asistă la un joc de cărți, la o partidă de șah, de table etc. fără să ia parte efectiv la joc (dar adesea sfătuind cum să joace pe unul dintre jucători).[Acc. și: chíbiț] – Din germ. Kiebitz. Vezi definitia »