Definita cuvantului contradicție
CONTRADÍCȚIE s.f. 1. Categorie filozofică care reflectă raportul dintre laturile contrare ale oricărui obiect, proces sau fenomen, legătura internă a contrariilor, unitatea și lupta acestora. ◊ (Log.) Raport de contradicție = raport între două noțiuni (sau judecăți), dintre care una neagă cu totul pe cealaltă, conținutul noțiunii (sau judecății) care neagă rămânând însă nedeterminat; în contradicție (cu...) = în opoziție, în dezacord (cu...) 2. Nepotrivire, contrazicere (între idei sau fapte). [Gen. -iei, var. contradicțiune s.f. / cf. lat. contradictio, fr. contradiction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu contradicție
CASTRÁȚIE s.f. Castrare. [Gen. -iei. / cf. fr. castration, lat. castratio]. Vezi definitia »
COPREMÍE s.f. (Med.) Trecerea în sânge a produselor excremențiale. [< fr. coprémie, cf. gr. kopros – excrement, haima – sânge]. Vezi definitia »
NEUROFILAXÍE s. f. acțiunea de protejare a sistemului nervos. (< fr. neurophylaxie) Vezi definitia »
văpáie (-ắi), s. f. – Pară, flacără mare. Origine necunoscută. Se indică de obicei posibilitatea unui lat. *vapalia ‹ vapa (Pușcariu 1855; Tiktin; Philippide, II, 661; REW 9147), cf. it. va(m)pa, sb. vapa „vapor”, alb. vapë „căldură” (Cihac, II, 721); dar relația dintre aceste cuvinte nu este clară. Poate este dubletul lui vipie, s. f. (arșiță). Der. (în)văpăia, vb. (a arde cu flacără); svăpăiat, adj. (descompus, dezordonat, vagabond, golan), această relație semantică nu este clară (probabil „descompus ca cel care scapă de la incendiu”; după Crețu, din sl. sverĕpovati „a exaspera”; după Tiktin, se pleacă de la ideea de „aprins”). Vezi definitia »
PRUNDĂRÍE, prundării, s. f. Teren format din prund aluvionar; loc de unde se scoate prund. – Prund + suf. -ărie. Vezi definitia »