pávie, pávii, s.f. (reg.) cureaua de la șa, care se trece pe sub coada calului, curar, bucar, vânar, hamut. Vezi definitia »

HIDROLOGÍE s. f. 1. știință care studiază proprietățile mecanice, fizice și chimice ale apelor de la suprafața scoarței terestre. 2. studiul terapeutic al apelor minerale. (< fr. hydrologie) Vezi definitia »

ANOPLASTÍE s. f. refacere chirurgicală a regiunii anale. (< fr. anoplastie) Vezi definitia »

TELEDIAFONÍE s. f. diafonie (1) percepută în receptorul telefonic de la capătul opus aceluia de la care provine semnalul perturbator. (< fr. télédiaphonie) Vezi definitia »

HEPATECTOMÍE s.f. Rezecție chirurgicală a unei părți a ficatului. [Gen. -iei. / < fr. hépatectomie]. Vezi definitia »