AȘCHIOÁRĂ, așchioare, s. f. Așchiuță. [Pr.: -chi-oa-] – Așchie + suf. -ioară. Vezi definitia »

SUPRAFÁȚĂ s. f. 1. față, parte exterioară a unui corp. 2. întindere delimitată (de teren, de pădure) etc. 3. (mat.) arie limitată de o linie închisă. (după fr. surface) Vezi definitia »

EZERÍNĂ s.f. Alcaloid extras din semințele unei plante leguminoase, foarte toxic. [< fr. ésérine]. Vezi definitia »

ÚNDIȚĂ, undițe, s. f. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă flexibilă de care este legată o sfoară, un fir de material plastic etc., având la capăt un cârlig ascuțit și îndoit, în care se pune momeala pentru a prinde peștele: p. restr. cârligul acestei unelte. – Din sl. ondica. Vezi definitia »

VIOÁRĂ², vioare, s. f. (Bot.; reg.) 1. Toporaș. 2. Compus: vioară-roșie = micsandră. [Pr.: vi-oa-] – Lat. viola. Vezi definitia »