MASTURBÁȚIE s. f. provocare a orgasmului prin autoexcitația organelor sexuale; onanie, chiromanie. ◊ ~ psihică = obținerea satisfacției sexuale prin simpla exacerbare imaginativă. (< fr. masturbation, lat. masturbatio) Vezi definitia »

HETEROTERAPÍE s. f. tratament al unei boli cu mijloace specifice alteia. (< fr. hétérothérapie) Vezi definitia »

PALEOCLIMATOLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul variațiilor climei în decursul perioadelor geologice. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléoclimatologie. Vezi definitia »

ANTROPOPATÍE s. f. 1. formă de delir caracterizată prin convingerea bolnavului că în propriu-i corp coexistă ființe umane, pe care le simte și cărora le percepe vocea. 2. atribuirea de însușiri și stări afective specific umane unor obiecte, mediului înconjurător, naturii. ◊ reprezentare a divinității, în sistemele religioase primitive, ca o ființă cu sentimente și pasiuni omenești; antropopatism. (< fr. anthropopathie) Vezi definitia »

XERODERMÍE s.f. Boală congenitală caracterizată prin uscarea și descuamarea continuă a pielii. [Gen. -iei. / < fr. xérodermie, cf. gr. xeros – uscat, derma – piele]. Vezi definitia »