DISCORDÁ, pers. 3 discordează, vb. I. 1. Intranz. A fi în discordanță, a nu concorda, a nu se potrivi. 2. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A se dezacorda. – Din fr. discorder, lat. discordare. Vezi definitia »

podá, podéz, vb. I refl. (reg.) a se obișnui cu un lucru, cu o unealtă, cu o meserie; a se deprinde. Vezi definitia »

PĂRINDÁ vb., ind. prez. pers. 1 sg. părindez, v. PERINDA. – [DMLR, Ortografic, DER] Vezi definitia »

grămujdá, grămujdéz, vb. I (reg.) a mormăi, a crâcni, a protesta lent. Vezi definitia »

HAZARDÁ, hazardez, vb. I. Refl. A întreprinde o acțiune (riscantă) bazându-se pe întâmplare și pe noroc; a risca, a se expune, a se aventura. – Din fr. hasarder. Vezi definitia »