HIPERPLAZÍE s. f. creștere excesivă în volum a unui țesut sau organ. (< fr. hyperplasie) Vezi definitia »

HIPOREXÍE s.f. (Med.) Scădere a poftei de mâncare. [Gen. -iei. / cf. gr. hypo – sub, orexis – apetit]. Vezi definitia »

PLANETOLOGÍE s. f. Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților. – Din fr. planétologie. Vezi definitia »

ZOOGENÍE s.f. Studiul dezvoltării animalelor. [Pron. zo-o-, gen. -iei. / < fr. zoogénie]. Vezi definitia »

SÉDRIE, sedrii, s. f. (În vechea organizare administrativă din Transilvania; în expr.) Sedrie orfanală = instanță administrativă constituită pentru supravegherea averii minorilor orfani și pentru rezolvarea chestiunilor tutelare. Vezi definitia »