CONTINUATÓR, -OÁRE, continuatori, -oare, s. m. și f. Persoană care continuă un lucru, o acțiune etc. începută de altul. [Pr.: -nu-a-] – Din fr. continuateur. Vezi definitia »

PLASATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care plasează ceva; (spec.) persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacole. [După fr. placeur]. Vezi definitia »

EDITÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu editarea cărților, a revistelor etc. [< fr. éditeur]. Vezi definitia »

ȚIFLITÓR, -OÁRE, țiflitori, -oare, adj. (Pop.; despre sunete, voce etc.) Ascuțit, șuierător. ♦ (Despre vietăți) Care scoate sunete ascuțite. – Din țivli + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

SĂRITÓR, -OÁRE, săritori, -oare, adj., subst. I. Adj. 1. Care sare. 2. Care se grăbește (să facă ceva); care intervine grabnic într-o acțiune. ♦ Spec. Care vine grabnic în ajutorul cuiva, care e gata oricând să ajute pe cineva. 3. (Despre lucruri) Care se ridică brusc în sus, de obicei sub impulsul unei forțe exterioare. ◊ (Pop.) Fântână săritoare = fântână arteziană. II. Subst. 1. S. f. (Înv.) Cascadă. 2. S. m. și f. Sportiv care participă la probe de sărituri. – Sări + suf. -tor. Vezi definitia »