tipicuí, tipicuiésc, vb. IV (înv.) a hotărî, a prescrie un tipic. Vezi definitia »

ȘTOLUÍ, ștoluiesc, vb. IV. Tranz. A supune o piele operației de ștoluire. – Din germ. dial. stollen. Vezi definitia »

SPÂRCUÍ, spârcuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A rupe în bucăți; a sfâșia, a sfârtica, a ciopârți. ♦ A distruge, a nimici; a pune pe fugă, a risipi, a împrăștia. ♦ Refl. A evacua fecalele în mici cantități (și des). [Prez. ind. și: spấrcui] – Spârc + suf. -ui. Vezi definitia »

a se vârî ca musca-n curul calului / vacii expr. a interveni în mod inoportun (într-o discuție, într-o acțiune etc.). Vezi definitia »

juguí, juguiésc, vb. IV (reg.) 1. a deprinde un bou la jug. 2. (fig.) a supune. Vezi definitia »