INUMÁN, -Ă adj. 1. Neomenos, nemilos, crud, feroce. 2. Care nu este caracteristic omului; (p. ext.) de proporții neobișnuite; monstruos. [Cf. it. inumane, lat. inhumanus, fr. inhumain]. Vezi definitia »

BIȚAN (BITZAN), Ion (1924-1997, Limanu, jud. Constanța), pictor, grafician și decorator român. Creația sa a evoluat de la o viziune figurativă către abstracția lirică. Atras spre experimentul artistic aplicat, a realizat obiecte de artă ambientală. S-a afirmat în tehnici diverse urmărind efecte surpriză și aspecte inedite („Cutia cu splendori”, „Cutia magicianului”). Vezi definitia »

căpățán (-ne), s. n. – Căpăstru. Germ. Kappzaum, din it. cavezzone. Germanism, se folosește în Trans. Vezi definitia »

PONȚIÁN, -Ă, ponțieni, -e, s. n., adj. (Geol.) 1. S. n. Al doilea etaj al pliocenului (reprezentat în țara noastră prin marne argiloase cenușii, care constituie un acoperiș protector pentru zăcămintele de petrol). ◊ (Adjectival) Etaj ponțian. ♦ Sistem de straturi din ponțian (1). 2. Adj. Care aparține ponțianului (1), privitor la ponțian, caracteristic ponțianului. [Pr.: -ți-an] – Din fr. pontien. Vezi definitia »

SALVARSÁN s. n. Derivat organic al arsenului, sub formă de pulbere galbenă, folosit în tratamentul sifilisului. – Din germ. Salvarsan. Vezi definitia »