TRANSLATÍV, -Ă, translativi, -e, adj. (Despre un act juridic) Prin care se transferă un drept. – Din fr. translatif. Vezi definitia »

ABSTRACTÍV, -Ă adj. Care exprimă idei abstracte. [Cf. fr. abstractif]. Vezi definitia »

DEFINITÍV, -Ă adj. care nu se mai poate modifica; absolut, categoric, irevocabil. ♦ profesor (sau învățător) ~ = profesor (sau învățător) care a primit definitivatul; în ~ = în sfârșit, la urma urmelor. (< fr. définitif, lat. definitivus) Vezi definitia »

CONCLUZÍV, -Ă adj. v. conclusiv. Vezi definitia »

ponív, ponívă, adj. 1. (înv. și reg.) chior; miop. 2. (înv.; despre minte, inteligență) cu posibilități limitate, lipsit de agerime, de perspicacitate; redus. Vezi definitia »