Definita cuvantului credență
CREDÉNȚĂ s.f. Mobilă din evul mediu, formată dintr-un corp așezat deasupra bufetului propriu-zis sau pe montanți sculptați. ♦ Măsuță, policioară pentru vase; bufet pentru servirea gustării înainte de masă. [Cf. it. credenza, fr. crédence, germ. Kredenz].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu credență
cărăbăneálă s.f. (pop.) 1. bătaie, trânteală repede. 2. fugă, plecare repede de undeva. Vezi definitia »
capélă (capéle), s. f. – 1. Biserică mică, izolată. – 2. Parte a unei biserici care adăpostește altarul. It. cappella (sec. XIX). – Der. capelan, s. m., din it. cappellano; capelmaistru, s. m. (director de capelă muzicală; șef de orchestră), din germ. Kappelmeister (Borcea 180). Vezi definitia »
tiflă, tifle s. f. 1. gest de batjocură constând în în fluturarea mâinii cu degetul mare lipit de vârful nasului. 2. (intl.) informator, denunțător. Vezi definitia »
ELECTRONARCÓZĂ, electronarcoze, s. f. (Med.) Narcoză produsă prin acțiunea curentului electric asupra creierului; galvanonarcoză. – Din fr. électronarcose. Vezi definitia »
FARMACODINÁMICĂ s.f. Forță activă a medicamentelor. ♦ Parte a farmaciei care se ocupă cu acțiunea medicamentelor. [< fr. pharmacodynamique]. Vezi definitia »