ABSÉNȚĂ, absențe, s.f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ (Concr.) Semn cu care se notează această lipsă. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței, întâlnită în epilepsie. 3. Fig. Neatenție, indiferență a cuiva. – Din fr. absence, lat. absentia. Vezi definitia »

AUTOGRÉFĂ s. f. autoplastie. (< fr. autogreffe) Vezi definitia »

DENDRÍTĂ s. f. 1. prelungire arborescentă, citoplasmatică a neuronului; dendron. 2. (pl.) depozite de minerale în formă arborescentă. (< fr. dendrite) Vezi definitia »

NEFROÍDĂ s.f. (Liv.) Curbă plană având aproximativ conturul aparent al rinichilor. [Pron. -fro-i-. / cf. gr. nephros – rinichi, eidos – formă]. Vezi definitia »

potcovăreásă, potcovărése, s.f. (înv.) soția potcovarului. Vezi definitia »