TOPONIMÍE s. f. 1. totalitatea numelor de locuri, a denumirilor geografice ale unei regiuni, țări etc. 2. ramură a lingvisticii care studiază toponimele; toponomastică. 3. parte a morfologiei medicale care indică poziția și locul organelor și al părților anatomice. (< fr. toponymie) Vezi definitia »

SERIGRAFÍE s.f. (Poligr.) Procedeu de imprimare cu ajutorul unui ecran de mătase. [Gen. -iei. / cf. fr. sérigraphie, germ. Serigraphie]. Vezi definitia »

COSMOBIOLOGÍE s. f. Disciplină care cercetează problemele vieții în cosmos. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. cosmobiologie. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

pripíe, pripíi, s.f. (înv.) precocitate. Vezi definitia »