PENETRÁȚIE, penetrații, s. f. 1. Pătrundere în adâncime sau până în partea opusă; întrepătrundere a două corpuri sau a două suprafețe care se intersectează, penetranță. 2. Pătrundere, infiltrare. extindere sau circulație în spațiu. ◊ Arteră de penetrație = arteră de circulație prin care se pătrunde într-o localitate. – Din fr. pénétration. Vezi definitia »

COLOIDOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratare a unor boli cu substanțe în stare coloidală. [Pron. -lo-i-. / < fr. colloïdothérapie]. Vezi definitia »

DECÚRIE, decurii, s. f. 1. Subunitate de cavalerie în armata romană, formată din zece soldați. 2. Colegiu de mici funcționari la Roma și în municipiile romane. – Din lat. decuria. Vezi definitia »

COPROSCOPÍE s.f. (Med.) Examen (microscopic) al fecalelor. [Cf. gr. kopros – excrement, skopein – a privi]. Vezi definitia »

ADVÉCȚIE s.f. Mișcare de aer cu direcție orizontală. [Gen. -iei. / < fr. advection, cf. lat. advectio]. Vezi definitia »