apostímă (-me), s. f. – Abces, tumoare. – Var. (mod.) apostemă. Gr. ἀπόστημα (Gáldi 151). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

BALASTIÉRĂ, balastiere, s. f. Loc de unde se extrage nisip sau pietriș. [Pr.: -ti-e-] – Fr. ballastière. Vezi definitia »

páucă, páuce, s.f. (înv. și reg.) 1. instrument muzical de percuție; timpan. 2. fluier făcut din creangă de salcie de copii. Vezi definitia »

LISÉZĂ s. f. mașină pentru spălat și netezit lâna după laminare. (< fr. lisseuse) Vezi definitia »

cúcă (cúci), s. f. – Horn de cămin. Bg. kuk (DAR). Trebuie să fie cuvînt identic cu cuc, s. n. (extremitatea inferioară a burlanului și a conductelor în general), cf. Cihac, II, 85; și cu cuc, s. m. (mască, paiață care colindă casele în timpul sărbătorilor de Carnaval). Vezi definitia »