PALAFÍTĂ, palafite, s. f. Locuință lacustră (din epoca neolitică), construită pe piloți sau pe un podium susținut de pari. – Din fr. palafitte, it. palafitta. Vezi definitia »

ALGEBROLÓGICĂ s. f. încercare de a înlocui operațiile logice cu semne și calcule. (< algebră + logică) Vezi definitia »

SECHÉLĂ, sechele, s. f. (Mai ales la pl.) Urmă, consecință, tulburare funcțională sau organică durabilă rezultată după o boală, după o intervenție chirurgicală etc. – Din fr. séquelle. Vezi definitia »

saláică, salắici, s.f. (reg.) seceră. Vezi definitia »

ROTOTÉCĂ s. f. catalog cu fișe aplicate pe plăci situate într-o tobă rotativă, care pot fi consultate fără a fi scoase. (< fr. rotothèque) Vezi definitia »