Definita cuvantului culminativ
CULMINATÍV, -Ă adj. (Liv.) Culminant. [< culmina + -(t)iv].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu culminativ
AMPLECTÍV, -Ă, amplectivi, -e, adj. (Bot.; despre părți ale plantei) Care îmbrățișează complet alte organe. – Din fr. amplectif. Vezi definitia »
COGNITÍV, -Ă adj. Relativ la cunoaștere. [Cf. fr. cognitif]. Vezi definitia »
TIV, tivuri, s. n. Margine a unui obiect de stofă, de pânză etc., îndoită și fixată printr-o cusătură pentru a împiedica destrămarea țesăturii. – Et. nec. Vezi definitia »
PORTATÍV, -Ă I. adj. portabil. ◊ de dimensiuni reduse, mic. II. s. n. sistem de cinci linii orizontale, paralele și echidistante, pe care se scriu notele muzicale. (< fr. portatif) Vezi definitia »
AUTOEDUCATÍV, -Ă adj. Referitor la autoeducație. [Cf. it. autoeducativo]. Vezi definitia »