Definita cuvantului culminativ
CULMINATÍV, -Ă adj. (Liv.) Culminant. [< culmina + -(t)iv].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu culminativ
PASÍV s.n. 1. Totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi privite sub aspectul provenienței lor la un moment dat. ♦ Parte a bilanțului în care sunt înscrise fondurile unei întreprinderi sau ale unei instituții la un moment dat. 2. (Gram.) Diateza pasivă a unui verb. [Pl. -ve, -vuri. / < lat. passivum, fr. passif, it. passivo]. Vezi definitia »
OLÍV s.m. (Rar) Măslin. // adj. invar. (De culoare) galben-verzui. [< lat. oliva, fr. olive]. Vezi definitia »
substantiv: stare/ calitate/insusire de a fi/deveni sters .
Declinare, cu art. hotarat: Sing./Pl.:
N. stergibilitatea , stergibilitatile
G. stergibilitatii , stergibilitatilor
D. stergibilitatii , stergibilitatilor
A. stergibilitatea , stergibilitatile
V. stergibilitate/stergibilitateo !, stergibilitatilor ! Vezi definitia »
PUNITÍV, -Ă adj. care pedepsește; destinat a pedepsi. (< fr. punitif) Vezi definitia »
SUPRESÍV, -Ă adj. supresor. (< fr. suppressif) Vezi definitia »