PRESCRÍPȚIE s.f. 1. Dispoziție, hotărâre, ordin formal (impus de o lege, de un regulament etc.). ♦ Recomandație, indicație de tratament dată de medic unui bolnav; rețetă. 2. Interval de timp la sfârșitul căruia, potrivit anumitor norme juridice, nu se mai poate cere plata unei datorii, aplicarea unei pedepse, redobândirea unei posesiuni sau a unei proprietăți etc. [Var. prescripțiune s.f. / cf. fr. prescription, lat. praescriptio]. Vezi definitia »

HIPERTIROIDÍE s.f. Boală cauzată de o hipersecreție a glandei tiroide; hipertiroidism. [Pron. -ro-i-. / < fr. hyperthyroidie]. Vezi definitia »

PONDERÁȚIE s. f. (Rar) Moderație, cumpătare; echilibru. – Din fr. pondération, lat. ponderatio. Vezi definitia »

NEFROPATÍE, nefropatii, s. f. (Med.) Denumire generică a bolilor de rinichi. – Din fr. néphropathie. Vezi definitia »

DEZOXIDÁȚIE s. f. dezoxidare. (< fr. désoxydation) Vezi definitia »