DOMICILIÁ vb. I. intr. A locui, a-și avea domiciliul undeva. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. domicilier]. Vezi definitia »

OLEIÁ vb. I v. uleia. Vezi definitia »

SEQUÓIA s.m. v. secvoia. Vezi definitia »

etimologia cuvantului vine din limba greaca actuala de la cuvantul „vierme”, σκουλήκι. Se refera in principal la organul sexual masculin. Asta e sa cititi voi, nu sa treceti la definitii, dar ma amuza pudibonderia lingvistilor care se ocupa de dictionare, mai ales ale moldovenilor de la Litera, international sau nu. Vezi definitia »

DESPUIÁ, despói, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) dezbrăca în pielea goală. ♦ A (se) desfrunzi; a lăsa sau a rămâne fără verdeață. 2. Tranz. A-i lua cuiva tot ce are; a jefui, a prăda. 3. Tranz. A jupui de piele. ♦ (Rar) A curăța de coajă; a coji. 4. Tranz. A scoate dintr-o scriere, dintr-un dosar, dintr-o publicație etc. tot ce prezintă interes, dintr-un anumit punct de vedere; a excerpta. ◊ Expr. A despuia scrutinul = a scoate din urnă și a număra voturile obținute într-o alegere. [Pr.: -pu-ia. – Var.: despoiá vb. I] – Lat. dispoliare. Vezi definitia »