PLEDOARÍE, pledoarii, s. f. Expunere orală a faptelor unui proces, făcută de un avocat în fața unei instanțe judecătorești, cu scopul de a susține cauza uneia dintre părțile implicate în proces. ♦ P. gener. Apărare, susținere orală sau scrisă a unei cauze, a unei idei, a unei teze etc. – Din fr. plaidoirie. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

DEDICÁȚIE s.f. 1. Parte a unei balade în care se face invocația sau adresarea către cel căruia i se dedică lucrarea. 2. Text scris ca omagiu pentru cineva pe o carte, pe un album etc. [Gen. -iei, var. dedicațiune s.f. / cf. lat. dedicatio, it. dedicazione, fr. dédication]. Vezi definitia »

FLECĂRÍE, flecării, s. f. Flecăreală. – Flecări + suf. -ie. Vezi definitia »

OMFALORAGÍE s.f. (Med.) Hemoragie ombilicală. [Gen. -iei. / < fr. omphalorragie]. Vezi definitia »