TEHNOLOGÍE, tehnologii, s. f. 1. Știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs. – Din fr. technologie. Vezi definitia »

CANALIZÁȚIE s. f. 1. ansamblu de construcții și instalații destinat colectării, transportului și evacuării apelor uzate. 2. ansamblu de lucrări care permit curgerea unui curs de apă cu debit mic dintr-un canal. 3. instalație care servește la transportul sau distribuția energiei electrice, prin conducte. (< fr. canalisation) Vezi definitia »

ANEMOGAMÍE s.f. (Biol.) Anemofilie. [< fr. anémogamie]. Vezi definitia »

ACARDÍE s. f. malformație embrionară constând în lipsa inimii. (< fr. acardie) Vezi definitia »

COLOIDOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratare a unor boli cu substanțe în stare coloidală. [Pron. -lo-i-. / < fr. colloïdothérapie]. Vezi definitia »