Definita cuvantului decret
DECRÉT s.n. Act emis de organul suprem al puterii de stat, prin care se stabilesc dispoziții obligatorii sau prin care se reglementează anumite situații individuale. ◊ Decret-lege = act prin care guvernul legiferează din proprie inițiativă în locul parlamentului. [Cf. fr. décret, lat. decretum].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu decret
get-begét adj. – Autentic, neaoș. – Var. (Munt.) eget-beget. Tc. ced bi ced „de la un strămoș la altul” (Meyer 81; Șeineanu, II, 179; Lokotsch 634). Vezi definitia »
MAGNÉT s.m. Corp care are însușirea de a atrage fierul. [Pl. -eți, (rar, s.n.) -turi. / < germ. Magnet, cf. lat., gr. magnes < Magnesia – oraș din Asia Mică, unde au fost descoperite în antichitate minereuri magnetice]. Vezi definitia »
CLĂBUCÉT s. n. Căciulă. (formă diminutivală din clăbăț; comun în toponime) Vezi definitia »
TAEFÉT s. n. v. taifet. Vezi definitia »
INFRASÚNET s.n. Sunet cu o frecvență mai mică decât frecvențele auditive, neputând fi deci auzit cu urechea. [< infra- + sunet, după fr. infra-son]. Vezi definitia »