AGROTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la agrotehnică. II. s. f. știință care studiază modul în care omul poate interveni în corelația dintre factorii de vegetație, sol și plantele cultivate; agrologie. ◊ procedeele tehnice de cultivare a unei plante. (< fr. agrotechnique, /II/ rus. agrotehnika) Vezi definitia »

TELEFÉRIC s.n. Funicular care transportă oameni. [Pl. -ce, -curi. / < fr. téléphérique]. Vezi definitia »

SULFHÍDRIC, sulfhidrici, adj.m. acid ~ = Hidrogen sulfurat. (din fr. sulfhydrique) Vezi definitia »

MICROFÓNIC, -Ă, microfonici, -ce, adj. De microfon sau de microfonie (2). ◊ Efect microfonic = microfonie (2). – Din fr. microphonique. Vezi definitia »

doméstic (doméstică), adj. – 1. (Despre animale) Care trăiește pe lîngă casă. – 2. Care este legat de casă. Lat. domesticus (sec. XIX). Este dublet neol. de la dume(t)nic, adj. dispărut (sec. XVII), și de la dumes(t)nic, adj. (domestic; blînd, liniștit; Bucov., fertil), care pare a fi rezultat al unei încrucișări cu sl. domaštinŭ (Cihac, II, 105; Pușcariu 556; Candrea-Dens., 522; REW 2732). – Der. domestici, vb. (a îmblînzi), din fr. domestiquer; dumesnici, vb. (a îmblînzi); dumes(t)nicie, s. f. (blîndețe); nedumes(t)nicie, (încăpățînare; posomoreală). Vezi definitia »