DECOMPENSÁRE, decompensări, s. f. Stare de epuizare sau de depășire a resurselor funcționale ale unui organ bolnav; decompensație. – V. decompensa. Vezi definitia »

SPIRANTIZÁRE s. f. strâmtare a canalului bucal și a axei sale mediane, în vederea producerii unei consoane fricative sau constrictive. (după fr. spirantisation) Vezi definitia »

PURTÁRE, purtări, s. f. Acțiunea de a (se) purta și rezultatul ei. 1. Transportare (pe umeri sau pe brațe). 2. Folosire, întrebuințare. ◊ Loc. adj. De purtare = (despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) care se poartă în mod curent, de toate zilele, de lucru. ◊ Expr. A lua (un lucru) la purtare = a începe să întrebuințezi (un lucru) în mod obișnuit, zilnic. A-și lua nasul la purtare = a deveni obraznic. 3. Fel de a se comporta; conduită, comportare. – V. purta. Vezi definitia »

LEGITIMÁRE, legitimări, s. f. Acțiunea de a (se) legitima și rezultatul ei. – V. legitima. Vezi definitia »

ILUVIÉRE s. f. proces de acumulare în sol a produselor rezultate din aluviuni; iluviu. (după fr. illuviation) Vezi definitia »