SPONDÉU s. m. 1. picior de vers greco-latin din două silabe lungi. 2. vas pentru libații. 3. arie muzicală lentă la flaut, care însoțea libațiile. (< lat. spondeus, fr. spondée) Vezi definitia »

CEFEU (Cepheus), constelație din emisfera boreală, situată între constelațiile Casiopeea, Dragonul și Lebăda. Conține o stea de mărime variabilă (între 3,6 și 4,2) care a fost descoperită în 1784; este tipul clasei cefeide. Numele popular: Coasa. Vezi definitia »

PECTINÉU adj., s.m. (Mușchi) al coapsei. [Pron. -neu. / < fr. pectiné]. Vezi definitia »

haldéu (-ále), s. m. – Păgîn. – Var. haldău. De la caldeo, prin intermediul ngr. χαλδαïος (Iordan, BF, IV, 179). Vezi definitia »

INSTANTANÉU, -ÉE I. adj. 1. (și adv.) care se produce foarte repede; care apare brusc, pe moment. 2. (fiz., despre mărimi) referitor la un anumit moment. ◊ (tehn.; despre centre și axe de rotație) cu poziție variabilă în timp față de sistemul de referință fix și mobil. II. s. n. fotografie luată cu expunere scurtă. ◊ expunere foarte scurtă a clișeului. (< fr. instantané) Vezi definitia »