VITUPERÁȚIE s. f. vituperare. (< fr. vitupération) Vezi definitia »

OPTOMETRÍE s.f. Parte a oftalmologiei care se ocupă cu determinarea și măsurarea viciilor de refracție ale ochiului (miopie, hipermetropie, prezbitism, astigmatism etc.), precum și cu corectarea lor. [Gen. -iei. / < fr. optométrie]. Vezi definitia »

JURISDÍCȚIE s. f. 1. competență a unui judecător, a unei instanțe de a judeca; (p. ext.) teritoriul unde se exercită. 2. totalitatea instanțelor de judecată având competența de a soluționa cauzele de aceeași categorie. ♦ organ de ~ = organ de stat care îndeplinește funcții judecătorești. (< fr. jurisdiction, lat. iurisdictio) Vezi definitia »

TOXICOMANÍE s. f. obișnuință morbidă de a consuma substanțe toxice sau stupefiante. (< fr. toxicomanie) Vezi definitia »

cuculéie s.f. pl. (reg.) înălțimi. Vezi definitia »