CHIRCITÚRĂ, chircituri, s. f. (Pop.) Ființă ori plantă insuficient dezvoltată, pipernicită, degenerată. – Chirci + suf. -tură. Vezi definitia »

CORSETIÉRĂ s. f. lucrătoare care confecționează corsete. (< fr. corsetière) Vezi definitia »

GRĂMÁDĂ, grămezi, s. f. 1. Cantitate mare de obiecte, de materiale strânse ori aflate la un loc (unele peste altele); îngrămădire. ♦ (Adverbial) În mare cantitate (la un loc), formând o grămadă (1). ◊ Expr. A cădea (sau a se prăbuși) grămadă = a cădea jos (în nesimțire). A da (sau a face, a pune etc.) (pe cineva) grămadă (jos) = a doborî; p. ext. a omorî (pe cineva). 2. Cantitate, număr mare de ființe (strânse, aflate la un loc); mulțime. ♦ Spec. Îngrămădire (organizată) de jucători la rugbi; meleu. – Din sl. gramada. Vezi definitia »

GÂZÚȚĂ, gâzuțe, s. f. Diminutiv al lui gâză; gâzuliță. – Gâză + suf. -uță. Vezi definitia »

ciurcă¹ s.f. (reg.) 1. bățul cu care se bate mingea în jocurile copiilor; vâjlă. 2. vacă slabă ca un băț. Vezi definitia »