CALIGRÁF, -Ă, caligrafi, -e, s. m. și f. Persoană care are scrisul frumos. ♦ Persoană care se ocupă cu copierea artistică de cărți și manuscrise (mai ales înainte de răspândirea tiparului). – Din fr. calligraphe. Vezi definitia »

-SCAF Element secund de compunere savantă cu semnificația „barcă”, „ambarcație”. [< it. -scafo, fr. -scaphe, cf. gr. skaphe]. Vezi definitia »

CRISOGRÁF s. m. copist care scrie manuscrise cu litere de aur. (< fr. chrysographe) Vezi definitia »

zaráf (-fi), s. m. – Cămătar. bancher. – Mr. săraf, megl. zăraf. Tc. (arab.) sarraf (Roesler 592; Șeineanu, II, 386; Ronzevalle 110), cf. ngr. ζαράφι, alb., bg., sb. saraf. – Der. zărăfie, s. f. (localul zarafului; cămătărie); zaraflîc, s. n. (schimb, speculație cu bani). Vezi definitia »

CARACTEROGRÁF, caracterografe, s. n. Aparat electronic care permite vizualizarea pe ecranul unui tub catodic a caracteristicilor dispozitivelor semiconductoare. – Din engl. characterographe. Vezi definitia »