PROSPECTÓR, -OÁRE, prospectori, -oare, s. m. și f. Persoană specializată în efectuarea prospecțiunilor. – Din fr. prospecteur. Vezi definitia »

SUITÓR, -OÁRE, suitori, -oare, adj., s. f., s. m. 1. Adj. Care suie, urcă, ascendent; spec. (despre plante) agățător. 2. Adj. (Despre ritmul versurilor) Cu intonație crescândă; ascendent. 3. S. f. Trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport. 4. S. m. (Înv.) Rudă în linie ascendentă. [Pr.: su-i-] – Sui + suf. -tor. Vezi definitia »

CUIȘÓR, cuișoare, s. n. 1. Diminutiv al lui cui; cuiuț. 2. (La pl.) Condiment alimentar obținut prin uscare din mugurii aromatici florali ai unui arbust exotic. [Pr.: -cu-i-] – Cui + suf. -ișor. Vezi definitia »

PUMNIȘÓR, pumnișori, s. m. Diminutiv al lui pumn; pumnicel. – Pumn + suf. -ișor. Vezi definitia »

DESĂGIÓR, desăgiori, s. m. (Pop.) Desăguță. – Desag + suf. -ior. Vezi definitia »