dichís, dichísuri, s.n. (pop. și fam.) 1. găteală, ornament, podoabă. 2. (la pl.) obiecte mărunte, piese, accesorii lipsite de importanță. 3. bună rânduială, rost. 4. mirodenii. Vezi definitia »

EPISTÁXIS s. n. hemoragie nazală; rinoragie. (< fr. épistaxis) Vezi definitia »

ȘPIS s.n. (Poligr.) Pată neagră care apare uneori între cuvinte datorită ridicării materialului de albitură în timpul tiparului. [< germ. Spiess]. Vezi definitia »

HISTERÉZIS s. n. fenomen ireversibil potrivit căruia valoarea actuală a unei mărimi, a unei substanțe depinde și de valorile anterioare ale mărimilor care o determină. (< fr. hystérésis, gr. hysteresis) Vezi definitia »

FÍRNIS s.n. Soluție folosită ca grund în lemnărie sau la prepararea vopselelor, a chiturilor etc. [< germ. Firnis]. Vezi definitia »