CARABÍDĂ, carabide, s. f. (La pl.) Familie de insecte coleoptere alergătoare, care se hrănesc cu omizi, viermi etc.; (și la sg.) insectă care face parte din această familie. – Din fr. carabides. Vezi definitia »

SOMIÉRĂ s.f. 1. Rețea elastică de sârmă fixată într-un cadru de fier la pat, peste care se pune salteaua. 2. Bloc de piatră care susține o boltă. ♦ Grindă de reazem principal pe care se sprijină grinzile secundare ale unui planșeu. [Pron. -mi-e-. / < fr. sommier]. Vezi definitia »

TEOFILÍNĂ s. f. Substanță alcaloidă extrasă din frunzele de ceai, cu acțiune diuretică, vasodilatatoare, care stimulează mușchiul cardiac și acționează asupra centrilor respiratori. [Pr.: te-o-] – Din fr. théophylline. Vezi definitia »

AUTOLÍZĂ s. f. dezintegrare a celulelor și țesuturilor organice sub acțiunea enzimelor proprii. (< fr. autolyse) Vezi definitia »

PERIODONTÍTĂ, periodontite, s. f. (Med.) Inflamație a periostului dintelui. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. périodontite. Vezi definitia »