tererém (-muri), s. n. – 1. Tremolo. – 2. Ifos, moft, îngîmfare. – 3. Fleac, spoială. Creație expresivă, cf. ngr. τερερίζω „a scoate triluri” (Tiktin). Vezi definitia »

SEM s.n. (Lingv.) Semantem. ♦ Unitate semantică minimă care permite definirea unui sens. [< fr. sème, cf. gr. sema]. Vezi definitia »

MORFONÉM, morfoneme, s. n. (Lingv.) Fonem care intră în alternanțe morfologice. – Din fr. morphonème. Vezi definitia »

ȘLEM s. n. 1. (tarot, bridge etc.) reunire a tututor levatelor dintr-un campionat. 2. marele ~ = situație în care un tenisman câștigă, în cursul aceluiași an, cele patru mari concursuri internaționale de tenis. (< fr. chelem, germ. Schlemm) Vezi definitia »

ÍBIDEM adv. (Cu privire la un text deja citat, ca indicație în note) Tot de acolo, din același pasaj al cărții, în același loc. [< lat. ibidem]. Vezi definitia »