REPARÁ vb. I. tr. 1. A îndrepta stricăciunile, a reface în stare bună de funcționare, a readuce (un obiect) în bună stare, după ce fusese stricat; a drege. 2. (Fig.) A îndrepta, a corecta. ♦ A compensa. 3. (Jur.) A plăti daune (pentru o stricăciune, pentru o insultă). [P.i. repár. / < fr. réparer, cf. lat. reparare]. Vezi definitia »

BURÁ vb. I. tr. 1. A astupa cu un material inert o gaură de mină după introducerea explozivului. 2. A îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată. [P.i. -rez, 3,6 -rează. / < fr. bourrer]. Vezi definitia »

stăurá (-r, át), vb. (Trans.) A privi cu teamă sau cu mirare, a se minuna. Origine necunoscută. Ar putea fi cuvînt identic cu a astăura, vb. (Banat, a pîndi, a urmări), pe care DAR îl derivă de la staur „grajd”, presupunînd că înseamnă „a urmări din grajd”, ipoteză greu de admis. Poate în loc de sgăura ‹ sgău, cf. sgîi. Vezi definitia »

CÓBRA/CÓBRĂ s. f. șarpe veninos din Africa și Asia care are pe gât niște pete negre mărginite cu alb; șarpe-cu-ochelari; naja. (< fr., port. cobra) Vezi definitia »

GUITÁRRA s.f. Instrument muzical portughez asemănător cu chitara, cu șase coarde metalice duble, care sunt ciupite cu ajutorul unor lame fixate pe două degete. [Pron. ghi-. / < port. guitarra]. Vezi definitia »