Definita cuvantului destinație
DESTINÁȚIE s.f. 1. Întrebuințare, folosire a unui lucru dinainte hotărâtă. 2. Loc, punct către care se îndreaptă cineva sau unde se trimite ceva. [Gen. -iei, var. destinațiune s.f. / cf. fr. destination, lat. destinatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu destinație
CATAGRAFÍE s. f. tulburare a scrisului constând din repetarea cuvintelor sau a propozițiilor; înregistrarea în scris a unor variante care se repetă. (< cata- + -grafie2) Vezi definitia »
farfuríe (farfuríi), s. f. – 1. Porțelan. – 2. Obiect de formă rotundă, din porțelan, faință etc. în care se servește mîncarea. – Mr. fărfuriu. Tc. farfuri, din per. faghtūrῑ (Șeineanu, II, 168; Meyer 98; Lokotsch 569; Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 356), cf. ngr. φαρφουρί, alb. farfuri, bg. farfor (Berneker 279). Sec. XVIII (primă fabrică de porțelan a fost creată în București, în 1806, de Constantin Filipescu). – Der. farfurigiu, s. m. (înv., vînzător de porțelan); farfurioară, s. f. (farfuriță). Din rom. pare a proveni pol. farfury (Miklosich, Wander., 14). Vezi definitia »
ÁRIE3, arii, s. f. Compoziție muzicală vocală (cu acompaniament de orchestră, de pian etc.) care face parte dintr-o operă, operetă etc. ♦ Compoziție muzicală instrumentală asemănătoare cu aceea definită mai sus. – Din it. aria. Vezi definitia »
BLEFAROPLEGÍE s. f. paralizie a pleoapei. (< engl. blepharoplegia) Vezi definitia »
ARHEOLOGÍE s. f. Știință care studiază trecutul istoric al omenirii pe baza interpretării urmelor materiale păstrate. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologie. Vezi definitia »