ECHITAȚIÚNE s.f. v. echitație. Vezi definitia »

CONCREȚIÚNE, concrețiuni, s. f. Agregat mineral de formă sferică sau neregulată, format prin depunerea rocilor sedimentare în jurul unui corp străin și prin concentrarea substanțelor minerale din soluții apoase. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. concrétion, lat. concretio, -onis. Vezi definitia »

fíne s. f. – Sfîrșit, final. It. fine (sec. XIX), și în parte și din fr. fin. – Der. (din fr.) final, adj.; finalitate, s. f.; finalist, s. m.; fini, vb. (înv., a termina). Vezi definitia »

COMPREHENSIÚNE s. f. 1. putere de pătrundere, de înțelegere; comprehensivitate. 2. (log.) conținut (3). (< fr. compréhension, lat. comprehensio) Vezi definitia »

LIBRAȚIÚNE s.f. v. librație. Vezi definitia »