fiástru (fiáștri), s. m. – Fiu vitreg. – Mr. h’il’astru. Lat. filiaster (Pușcariu 602; Candrea-Dens., 600; REW 3295; Philippide, II, 642; DAR), cf. alb. thieštrë, it. figliastro, sp. hijastro. Înv. (Iordan, BF, VI, 10, consideră că nu este vorba de un cuvînt popular, ci de un termen juridic, ceea ce nu este sigur). – Der. fiastră, s. f. (fiică vitregă), care de asemenea poate reprezenta direct. lat. fῑliastra. Vezi definitia »

POTENȚIOMÉTRU s.n. 1. Montaj pentru divizarea tensiunii electrice. ♦ Reostat care intră în compunerea unui asemenea montaj. 2. Aparat pentru măsurarea potențialelor electrice prin compensare. [Pron. -ți-o-. / < fr. potentiomètre]. Vezi definitia »

varmétru (-me-tru) s. n., art. varmétrul; pl. varmétre Vezi definitia »

FOTOGONIOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurători unghiulare pe fotograme. [Pron. -ni-o-. / cf. fr. photogoniomètre]. Vezi definitia »

AMBULÁCRU, ambulacre, s. n. Organ în formă de tub subțire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echinodermelor și servind la locomoție, respirație și pipăit. – Din fr. ambulacre. Vezi definitia »