Definita cuvantului deuteriu
DEUTÉRIU s.n. Izotop al hidrogenului cu nucleul format dintr-un proton și un neutron; hidrogen greu. [Pron. de-u-te-riu, var. deuterium s.n. / < fr. deutérium, cf. gr. deuteros – al doilea].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu deuteriu
SFECLÍU, -ÍE, sfeclii, adj. (Pop.) Care este de culoarea rădăcinii de sfeclă. – Sfeclă + suf. -iu. Vezi definitia »
ARTICULATÓRIU, -IE adj. referitor la articulație (3). (< fr. articulatoire) Vezi definitia »
JUVAIERGÍU s. m. v. GIUVAIERGÍU. Persoană care face sau vinde bijuterii; bijutier. [Pr.: -va-ier-. – Var.: juvaiergíu s. m.] [DEX '98] Vezi definitia »
vaticíniu (livr.) [niu pron. nĩu] s. n., art. vaticíniul; pl. vaticínii Vezi definitia »
TECHNÉȚIU s.n. v. tehnețiu. Vezi definitia »