vadémecum (livr.) s. n. pl. vadémecumuri Vezi definitia »

VÉLUM s.n. 1. Pânză mare care acoperă un circ, o barcă. V. velarium. 2. (Zool.) Formație sau structură membranoasă asemănătoare unui văl, prezentă la meduze, unele larve etc., în apropierea cavității bucale. [< lat. velum]. Vezi definitia »

HUM s.n. (Geol.) Martor carstic sub formă de bloc izolat, rămas din masa calcarului. [Cf. germ. Hum, fr., engl. hum]. Vezi definitia »

TRICLÍNIUM s. n. v. tricliniu. Vezi definitia »

MÁXIMUM I. s. n. 1. punct, limită superioară. 2. cea mai mare cantitate, valoare, intensitate etc. ♦ la ~ = în cel mai înalt grad. II. adv. cel mult. (< fr., lat. maximum) Vezi definitia »