DIASTROFÍSM s.n. (Geol.) Totalitatea deformărilor și dislocărilor pe care le suferă stratele din scoarța terestră sub acțiunea mișcărilor tectonice. ♦ Teorie care atribuie geneza unor fenomene de eroziune și a formelor rezultate unor deformări lente ale scoarței terestre. [Pron. di-as-. / < fr. diastrophisme, cf. gr. diastrophe – răsucire]. Vezi definitia »

RELAȚIONÍSM s.n. (Fil.) Concepție idealistă potrivit căreia realitatea ar fi un sistem de relații (logice). [Cf. germ. Relationismus]. Vezi definitia »

RETORÍSM s. n. abuz de figuri și de elemente retorice; elocvență emfatică, lipsită de idei. (< retor/ic/ + -ism) Vezi definitia »

ANARHÍSM s. n. 1. concepție, mișcare social-politică extremistă care neagă necesitatea statului și formele lui de organizare, a ordinii și disciplinei sociale în general. 2. stare de anarhie. (< fr. anarchisme, rus. anarhizm, germ. Anarchismus) Vezi definitia »

MEGACÓSM s. n. v. megacosmos. Vezi definitia »