ETIRÁRE s. f. 1. operație de tragere a metalelor în fire; trefilare. 2. tragere prin filieră, întindere a fibrelor sintetice. (< etira) Vezi definitia »

GRATIFICÁRE, gratificări, s. f. Acțiunea de a gratifica și rezultatul ei. – V. gratifica. Vezi definitia »

ZBURĂTUÍRE, zburătuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a zburătui și rezultatul ei. [Var.: zburătăíre s. f.] – V. zburătui. Vezi definitia »

RODÁRE, rodări, s. f. Acțiunea de a (se) roda și rezultatul ei. – V. roda. Vezi definitia »

GRĂBÍRE, grăbiri, s. f. Acțiunea de a (se) grăbi; grabă. ◊ Loc. adv. (Înv.) Cu (mare) grăbire = grabnic, repede. – V. grăbi. Vezi definitia »