Definita cuvantului dihotomie
DIHOTOMÍE s.f. 1. Diviziune în două părți, grupe sau specii; bifurcare. 2. (Log.) Împărțire a unei noțiuni în alte două noțiuni, care epuizează întreaga sferă a noțiunii împărțite. [Gen. -iei, var. dicotomie s.f. / < fr. dichotomie].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dihotomie
PNEUMOGRAFÍE s.f. (Med.) Înregistrare a mișcărilor respiratorii cu ajutorul pneumografului. ♦ Radiografie a unei regiuni anatomice după injectarea cu aer sau un alt gaz. [Gen. -iei. / < fr. pneumographie, cf. gr. pneuma – aer, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
DOCIMOLOGÍE s. f. disciplină care cercetează problemele examinării și notării elevilor, a candidaților la examene și concursuri. (< fr. docimologie) Vezi definitia »
DEAMBULÁȚIE s. f. (Rar) Mers; plimbare. [Pr.: de-am-. – Var.: deambulațiúne s. f.] – Din fr. déambulation. Vezi definitia »
dénie (dénii), s. f. – Serviciu religios nocturn. Se spune astăzi aproape exclusiv despre slujba din Săptămîna Mare. – Var. (înv.) bdenie. Sl. bŭdĕnije „veghe” (Cihac, II, 94; Tiktin), cf. sb. denije. Vezi definitia »
LOHIOMETRÍE s.f. (Med.) Tulburare caracterizată prin absența lohiilor. [< fr. lochiométrie, cf. gr. locheo – a naște, metra – uter]. Vezi definitia »