Definita cuvantului dicteu
DICTÉU s.n. Dictare. ♦ Procedeu de creație artistică preconizat de către suprarealiști, prin care se ambiționa realizarea unei expresii formale a operei de artă, identică gândirii în stare de veghe, de vis etc. ◊ Dicteu muzical = muzică ce urmează a fi notată după auz. [< fr. dictée].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dicteu
GODÉU s. n. 1. cupă de elevator. 2. piesă din material izolant utilizată pentru realizarea de legături electrice. 3. fald, cută la o rochie, la o draperie etc. 4. urmă pe care o lasă presiunea degetului pe un tegument cutanat sau mucos infiltrat de un edem. (< fr. godet) Vezi definitia »
hintéu, hintéie, s.n. (reg.) 1. caleașcă închisă, trăsură, rădvan. 2. (la pl.) uneltele țăranului (plug, tânjală, cârceie etc.). Vezi definitia »
HIPERBORÉU, -ÉE, hiperborei, -ee, adj., s. m. și f. (Persoană) din regiunea extremului nordic; p. gener. (persoană) de la nord; hiperborean. – Din fr. hyperborée. Vezi definitia »
atenéu (atenée), s. n. – Clădire publică în care au loc manifestații cultural-artistice. Fr. athénée. – Der. ateneist, s. m. (membru al Ateneului din București), cuvînt puțin folosit actualmente. Vezi definitia »
toltéu (-éie), s. n. – Coș mare. Mag. töltö (Candrea). Vezi definitia »