FUNDAMÉNT, fundamente, s. n. 1. Element de construcție sau ansamblu de astfel de elemente prin intermediul cărora se sprijină o construcție, o lucrare etc.; fundație, bază, temelie. ♦ Placă de metal a preselor de imprimat, pe care se așază formele tipografice; planșetă de lemn pe care se păstrează sau se transportă formele tipografice. 2. Fig. Element care servește de sprijin, pe care se întemeiază ceva; bază, temei, temelie. – Din fr. fondement, lat. fundamentum. Vezi definitia »

ARGÍNT (1) s. n., (2) arginți, s. m. 1. S. n. (Adesea fig.) Metal prețios de culoare albă strălucitoare, maleabil și ductil, cu o mare conductibilitate electrică. ♦ Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei cuiva; petrecere organizată cu acest prilej. ♦ Compus: (pop.) argint-viu = a) mercur; b) fig. om plin de energie. 2. S. m. (Mai ales la pl.) Ban¹, para³. – Lat. argentum. Vezi definitia »

MULTIVALÉNT, -Ă adj. 1. polivalent. 2. cu mai mulți cromozomi reuniți. (< fr. multivalent) Vezi definitia »

PREOPINÉNT, -Ă s. m. f. cel care emite o părere înaintea altuia; antevorbitor. (< fr. préopinant) Vezi definitia »

ADSORBÁNT, adsorbanți, s. m. Corp pe suprafața căruia se fixează o substanță prin adsorbție. – Din fr. adsorbant. Vezi definitia »