Definita cuvantului dinamogeneză
DINAMOGENÉZĂ s.f. Producere de energie, de forță. [< fr. dynamogenèse, cf. gr. dynamis – forță, genesis – naștere].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dinamogeneză
DEZOLÚRĂ s.f. Smulgere a tălpii sau a cutiei cornoase a copitei la animale. [< fr. dessolure]. Vezi definitia »
leáfă (léfi), s. f. – 1. Soldă, remunerație a soldaților plătiți. – 2. Salariu. – Var. (înv.) lefea, (pl.) lefuri. Tc. ülefe, ölefe (Șeineanu, II, 233; Cihac, II, 539; Berneker 683), cf. ngr. λουψές, bg. lefe, alb. ljufé, sb., rut. lefa, pol. lafa. Sec. VII. – Der. lefegiu, s. m. (înv., mercenar, soldat de origine străină; salariat), din tc. lefeci; lefar, s. m. (Bucov., funcționar, subaltern); lefaș, s. m. (salariat). Vezi definitia »
stímă (-me), s. f. – Prețuire, apreciere, considerație. It. stima. – Der. stima, vb., din it. stimare; stimabil, adj., din it. stimabile, fr. estimable. Vezi definitia »
MÓRĂ s. f. (în prozodia latină) durată de pronunțare a unei silabe scurte, egală cu o optime. (< lat. mora) Vezi definitia »
COLEORÍZĂ, coleorize, s. f. Organ membranos, în formă de sac sau de degetar, care acoperă radicula embrionului la unele plante monocotiledonate. [Pr.: -le-o-] – Din fr. coléorise. Vezi definitia »