TORÓN¹ s. n. 1. grup de fire subțiri răsucite împreună în același sens, un cablu metalic sau textil. 2. (arhit.) ciubuc mare, rotund, la extremitatea unei suprafețe drepte. (< fr. toron) Vezi definitia »

TEUTÓN, -Ă, teutoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte dintr-un ordin monaho-cavaleresc german. 2. Adj. Care aparține teutonilor (1), privitor la teutoni; p. gener. (depr.) german, nemțesc; teutonic. [Pr.: te-u-] – Din fr. teuton. Vezi definitia »

SINCROCICLOTRÓN s.n. Ciclotron în care defazarea datorită creșterii masei este compensată prin modularea frecvenței potențialului accelerator. [< fr. synchrocyclotron]. Vezi definitia »

ANDERSON [ændərsn], Sherwood (1876-1941), scriitor american. A descris mediocritatea vieții de provincie. Nuvele („Winesburg, Ohio”) și romane („Rîs amar”) de un realism obiectiv, care au exercitat o profundă influență asupra literaturii epocii sale. Vezi definitia »

PRION, prioni, s.m. 1. Particule infecțioase de natură proteică, lipsite de orice tip de acid nucleic, care cauzează un grup de boli neurodegenerative ale omului și animalelor, numite boli prionice (encefalopatii spongiforme transmisibile): boala Creutzfeld-Jacob (la om), encefalopatia spongiformă bovină (boala vacilor nebune), scrapia (la oi și capre) etc. Vezi definitia »