Definita cuvantului dioscuri
DIOSCÚRI s.m.pl. (Mit.) Supranumele lui Castor și Polux. [< fr. dioscures < gr. dioskouroi – copiii lui Zeus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dioscuri
prezărí, prezărésc, vb. Vezi definitia »
zătărí, zătărésc, vb. IV (reg.) a prăpădi, a potopi. Vezi definitia »
ÁLTEORI adv. În alte rânduri; altădată. – Din alte + ori. Vezi definitia »
trandafir I. s. m. pl. trandafiri 1. (er.) penis. 2. (intl., înv.) bani. II. adj. invar. (intl.) inocent, nevinovat. Vezi definitia »
HOINĂRÍ, hoinăresc, vb. IV. Intranz. A umbla, a călători mult și fără țintă, fără căpătâi. – Din hoinar. Vezi definitia »