ABLUTOMANÍE s.f. (Med.) Tendință obsesivă de a se spăla. [Gen. -iei. / < fr. ablutomanie, cf. lat. ablutio – spălare, gr. mania – nebunie]. Vezi definitia »

GOGOMĂNÍE, gogomănii, s. f. (Fam. și depr.) Prostie, neghiobie (comisă de cineva). [Var.: gugumăníe s. f.] – Gogoman + suf. -ie. Vezi definitia »

MACROEVOLÚȚIE s. f. (biol.) totalitatea fenomenelor care au dus la apariția speciilor. (< fr. macroévolution) Vezi definitia »

VENECTAZÍE s. f. dilatație a unei vene. (< fr. vénéctasie) Vezi definitia »

RELÁȚIE s. f. 1. legătură, conexiune, raport. ◊ complement circumstanțial de relație = complement care arată obiectul la care se referă o acțiune, o calitate; propoziție de relație = propoziție circumstanțială care corespunde complementului circumstanțial de relație; funcții de relație = totalitatea funcțiilor organice care asigură legătura cu mediul exterior. 2. (log.) conexiune între doi, trei sau mai mulți termeni. ◊ judecată de relație = judecată care reflectă raporturi între obiecte diferite. 3. (mat.) condiție care leagă valorile a două sau mai multe mărimi. 4. (pl.) legătură între oameni, popoare, state etc. ◊ relații de producție = raporturi care se stabilesc între oameni în procesul producției bunurilor materiale, a repartiției, schimbului și consumului; relații diplomatice = raporturi politice cu caracter de continuitate între state, stabilite prin misiuni diplomatice; (fam.) a avea relații = a cunoaște, a frecventa persoane influente; a da relații = a informa. 5. legătură feroviară, rutieră sau aeriană regulată între două puncte; traseu. 6. informație; expunere, relatare. ◊ a da relații = a informa. (< fr. relation, lat. relatio, germ. Relation) Vezi definitia »