Definita cuvantului dischinezie
DISCHINEZÍE s.f. Alterare a mecanismelor de reglare a activității motorii a organelor contractile; paralizie incompletă. ◊ Dischinezie biliară = încetinire a secreției biliare. [Gen. -iei, scris și diskinezie. / < fr. dyskinésie, cf. gr. dys – dificil, kinesis – mișcare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dischinezie
ARITMÍE s. f. Modificare a ritmului normal al inimii. – Fr. arythmie (< gr.). Vezi definitia »
CONCLAMÁȚIE s. f. prima ceremonie funerară la romani, prin care era invocat mortul. (< lat. conclamatio, fr. conclamation) Vezi definitia »
PRONÁȚIE, pronații, s. f. 1. Mișcare de rotație pe care mâna și antebrațul le execută din afară către interior. 2. (Med.) Poziție aplecată. – Din fr. pronation. Vezi definitia »
INSURÉCȚIE s.f. Formă de luptă armată, organizată, a forțelor patriotice, revoluționare, având ca scop înlăturarea unui regim politic sau izgonirea de pe teritoriul național a unei armate ocupante. [Gen. -iei. / cf. fr. insurrection]. Vezi definitia »
CARDIOPLASTÍE s.f. Operație plastică asupra părții terminale a esofagului și asupra cardiei pentru remedierea spasmului acestora. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. cardioplastie]. Vezi definitia »